ANALIZA: Avem o piata de comert electronic... Ce facem cu ea?

Potrivit cifrelor furnizate de RomCard, comertul electronic romanesc a “facut” in 2005, 44.353.145 USD prin plata cu cardul. Insa aceasta valoare reprezinta, de fapt, bilantul pentru primele trei trimestre ale anului trecut, avand in vedere ca ultimul trimestru a avut o contributie insignifianta. Din septembrie 2005, numarul de tranzactii efectuate prin bancile romanesti a scazut considerabil.

Articolul de fata isi propune sa identifice realitatile pietei autohtone de comert electronic. Discutiile purtate cu reprezentantii RomCard, DotCommerce, GeCAD ePayment, cat si opiniile specialistilor sau ale bancilor referitoare la anumite reglementari, au vizat situatia actuala a e-commerce-ului romanesc.

CE S-A INTAMPLAT IN 2005?
Dupa ce ultimul trimestru al anului 2004 s-a incheiat cu 16.000 de tranzactii in valoare de aprox. 3 milioane USD, “lunile care au urmat, au extaziat piata pentru ca s-au inregistrat cresteri succesive, culminand cu luna iunie 2005, cand s-au realizat 53.000 de tranzactii, in valoare de 9,5 milioane USD”, apreciaza Sergiu Cone – director No-Cash. Asadar, intr-o singura luna s-a procesat mai mult de un sfert din valoarea totala cu care s-a incheiat anul 2005. Dar, dupa acest succes urias, ceva s-a intamplat in comertul electronic. Generozitatea bancilor si a procesatorilor de a oferi noi si noi informatii despre cresterile inregistrate, a fost inlocuita de tacere. O perioada, nimeni nu a comentat nimic, dar tranzactiile prin bancile romanesti au scazut brusc si acest lucru se vedea in raportarile lunare. Care erau cauzele? Au disparut magazinele virtuale? Nu. RomCard anunta cresteri constante ale numarului acestora. A disparut interesul oamenilor de a mai cumpara de pe Internet? Nu. Statisticile la nivel global, cat si national arata cresteri permanente ale numarului de cumparatori online. Au fost prea multe fraude? Nu. Tot potrivit RomCard, in Romania se inregistreaza sub 1% fraude… Ni se pun bete in roate? Hmmm…

UNDE NU FACI FOCUL… IESE FUM!
Chiar daca pare imposibil, nu este... Iese fum si fara sa faci foc! Acesta este rezultatul unor zvonuri care au alimentat razboiul surd din comertul electronic. Scaderea numarului de tranzactionari efectuate prin banci romanesti, a pus pe jar intreaga industrie si s-au emis tot felul de ipoteze privind cauzele acesteia. Unele din ele oficiale, altele nu, iar din ultima categorie, unele s-au demonstrat a fi false. O astfel de informatie era cea prin care e-commerce-ul romanesc a avut performante doar din cauza procesarii de plati din industria pornografica si a jocurilor de noroc si ca scaderea tranzactionarii se datoreaza restrictiilor impuse de organizatiile internationale in vara anului trecut. Evident, informatia nu este oficiala si nici un procesator de la noi nu a raportat ca ar intermedia astfel de tranzactii. Faptul ca aceast zvon a circualat in piata si ca nu este o inventie, este demonstrat de verificarile efectuate de sefii departamentelor de risc si frauda ai Visa si MasterCard din vara anului trecut, verificari care au vizat, in special, compania DotCommerce Romania. Investigatiile au infirmat, insa, toate zvonurile. In plus, contactat de noi, directorul RomCard – Marin Mitroi – a raspuns ferm: „In Romania, nu se proceseaza Adult si Gambling.”

Am vrut sa cunoastem, de asemenea, opinia reprezentantului DotCommerce Romania, Madalin Matica, si daca este adevarat ca zvonurile au tintit compania al carei director este. Iata declaratia lui: „Da, zvonurile ne-au tintit direct si sunt dezgustat de aceste minciuni. Sefii departamentelor de risc si frauda ai Visa si MasterCard ne-au verificat si au dat verdictul: DotCommerce Romania nu a procesat si nu proceseaza tranzactii Adult si Gambling. Nu ne ocupam de aceste industrii nu dintr-o falsa pudoare, ci din cauza faptului ca ar fi trebuit sa modificam structurile informatice si aplicatiile noastre. Cand avem un client de acest gen, il recomandam unor alti procesatori de genul CCNow sau CCBill.

In ce priveste scaderea numarului de tranzactii din cauza procesarii site-urilor pornografice si de jocuri de noroc, este tot o minciuna. Nu exista nici o sursa oficiala care sa fi declarat asa ceva vreodata.

Poate ati aflat ca, de curand, DotCommerce Romania a devenit Member Service Provider-Third Party Processor (MSP-TPP) recunoscut de MasterCard International. Crede cineva ca daca macar unul din zvonuri era adevarat, am fi fost acceptati ca MSP-TPP de MasterCard International?… In anul 2005, am pierdut doar doi comercianti din peste 230 si cifrele vorbesc clar despre pozitia noastra in piata. Asemenea atacuri nu vor face decat sa duca raspandacul in ridicol. Lumea se pare ca asculta si se bucura cand apare o barfa noua, dar oamenii seriosi verifica si vad realitatea: zero litigii, zero Adult, zero Gambling, zero probleme. Decontari rapide, la timp, cifre mari si profituri substantiale. Maine cine stie ce vom mai auzi despre DotCommerce? Ca suntem proprietatea lui Bin Laden?…”

Desi, aparent, ne duc cu gandul la un comert electronic meschin, asemenea zvonuri ar trebui sa ne bucure. In orice industrie dezvoltata si cu un potential de crestere urias apar astfel de intrigi si este normal sa fie asa. Legea concurentei functioneaza si prin metode atipice, dar acest lucru nu trebuie sa ne sperie, ci este dovada clara ca piata a devenit matura si atractiva pentru tot mai multi jucatori. Altfel, cine s-ar osteni pentru o industrie neprofitabila?

Faptul ca tot mai multe entitati cred in potentialul si succesul comertului electronic romanesc este demonstrat, in primul rand, de ceea ce dvs. aveti in fata: prima publicatie dedicata acestei industrii, avand ca partener principal BRD, cea de a patra banca ce ofera servicii de e-commerce. Un alt punct de reper care ne da incredere in forta comertului electronic este insusi „girul statului roman” – asa cum l-a numit ministrul MCTI, Nagy Zsolt – asupra platilor online, prin lansarea proiectului Ghiseul Virtual.

Revenind la scaderile tranzactionarilor prin banci romanesti, opinia lui Cristian Badea – CIO la GeCAD ePayment – este ca „motivul consta in restrictionarea cross-border-ului.” El aminteste, insa, si faptul ca in piata circula – tot cu titlu neoficial – zvonuri conform carora s-ar procesa tutun, Viagra si surogate de Viagra, comercializarea online a acestor produse fiind interzisa, in unele regiuni, de catre organizatiile internationale. De asemenea, nimeni nu recunoaste ca ar intermedia astfel de tranzactii. Tot Cristian Badea adauga ca „din cele peste 44 de milioane USD raportate de RomCard ca bilant al anului 2005, site-urile romanesti au generat sub 10 milioane Euro prin plata cu cardul.”

Intrebat cum comenteaza cifrele cu care s-a incheiat anul trecut, Marin Mitroi (RomCard) apreciaza ca 2005 a fost un an bun si spera „sa se atinga acelasi nivel si in 2006.” Aceasta afirmatie ne-a pus pe ganduri, avand in vedere ca orice companie tinteste depasirea cifrelor din anul incheiat si nu apropierea de ele…

La aceasta chestiune, Marin Mitroi a declarat: „Noi speram sa ajungem cel putin la acelasi nivel, datorita faptului ca am inregistrat un recul la anumite tranzactii ca urmare a reconsiderarii unor contracte de comert electronic la indicatiile organizatiilor internationale. Acestea au impus ca restrictiile pentru tranzactiile de cross-border sa fie mai mari, sa fie permise doar in conditii speciale. Fapt care a condus la scaderea numarului de tranzactii, dar a crescut mai mult securitatea in comertul electronic. Pe de alta parte, faptul imbucurator este ca numarul de magazine virtuale inrolate in 3D Secure creste de la o luna la alta, ceea ce constituie o premisa reala pentru dezvoltarea pietei in viitorul apropiat.”

DE CE NE LUATI CROSS-BORDER-UL?
Tranzactiile cross-border au fost si au ramas inca un subiect sensibil. Se pare ca acestea reprezinta cauza reala a scaderii numarului de tranzactii prin bancile romanesti de dupa luna august a anului 2005. Se cuvine, mai intai de toate, sa explicam ce inseamna cross-border.

Cristian Badea (GeCAD ePayment) ofera un exemplu concret: „comerciantul este, sa zicem, american; clientul, de asemenea, american, dar tranzactia se petrece prin Romania, ramanand niste comisioane aici.” Incalcarea cross-border-ului este explicata de Madalin Matica (DotCommerce): „atunci cand un comerciant dintr-o tara proceseaza tranzactii printr-o alta tara, unde acest lucru nu este permis.”

Conform lui Sergiu Cone (No-Cash), „peste 95% din volumul tranzactionat in luna iunie 2005, era generat de carduri emise in strainatate, pe site-uri straine, care doar procesau tranzactiile prin Romania.” (informatie pe care o puteti citi chiar in articolul din pagina 2 –  „Promovarea, conditie obligatorie pentru succesul 3D Secure”). Acest lucru inseamna ca, de fapt, tranzactiile cross-border erau cele care aduceau grosul in comertul electronic romanesc. Si-atunci, de ce s-a restrictionat cross-border-ul?

Marin Mitroi (RomCard) afirma ca „tranzactiile cross-border au un grad ridicat de risc deoarece comerciantul nu poate fi controlat foarte bine. In Romania au fost putine cazuri de frauda, insa pe mapamond si, mai ales la nivelul Europei, s-au inregistrat numeroase fraude prin tranzactiile cross-border. Motiv pentru care organizatiile internationale au tras niste concluzii cu aplicabilitate generala de a restrictiona aceste tranzactii.” Plauzibil. Dar intrigant este faptul ca „in CEMEA, conditiile sunt mai dure”, tot potrivit lui Marin Mitroi.

De ce avem noi alte conditii decat restul lumii? Cata vreme procentul de frauda este sub 1% (conform declaratiilor oficialilor RomCard), de ce se restrictioneaza cross-border-ul la noi? Iar daca vorbim de procente mari de frauda pe mapamond, rezultate din cross-border, s-au restrictionat aceste tranzactii si la nivelul SUA sau UE? De ce doar in CEMEA?

CINE NU VREA CROSS-BORDER?
Sa vedem, mai bine, cine vrea cross-border. Bancile, procesatorii de plati, RomCard.

Reluam in urmatoarele randuri, pozitia bancilor romanesti referitoare la cross-border, in urma dosarului realizat de noi in luna iunie 2005, publicat in revista Link si preluat de portalul http://www.no-cash.ro/. 

La intrebarea „Care este politica adoptata de banci vis-a-vis de tranzactiile cross-border?”, reprezentantii celor trei banci care ofereau, la acea data, servicii de comert electronic – BCR, Banca Tiriac si Raiffeisen Bank, au declarat:

Ion Matei (Director Directia Carduri BCR): „Consider ca tranzactiile cross-border ar trebui incurajate, insa acestea se afla, deocamdata, sub analiza. In momentul in care s-au lansat serviciile de e-commerce in Romania, legislatia si metodologia nu era foarte bine pusa la punct. De cele mai multe ori se facea referire la vechiul standard de securitate si inca mai exista brese privind armonizarea, la nivel mondial, a standardului 3D Secure. Pana cand nu se vor aduce reglementari clare, nu vom putea face tranzactii online in afara granitelor tarii.”

Mioara Georgescu (Head of Cards Dept. Banca Tiriac): „Din punct de vedere al business-ului, tranzactiile cross-border pot aduce bani buni. Nu am recurs inca la acestea intrucat nu exista reguli concrete vis-a-vis de realizarea lor in deplina siguranta atat pentru comerciant, cat si pentru client si, bineinteles, pentru banca. Le vom adopta de indata ce vor fi aduse precizarile de rigoare.”

Petredeanu Onisifor (Manager Acceptare Carduri, Departament Carduri Raiffeisen Bank): „Raiffeisen duce o politica de a incheia contracte cu firme care sunt inrolate juridic in Romania, dar care se pot adresa unei piete din afara. Nu am fost de acord cu politica de a agreea site-uri de peste granita care sa ruleze prin soft-ul 3D Secure din Romania, deoarece la traficul si tranzactiile desfasurate in afara Romaniei nu poate exista un control asupra afacerii, fiind vorba, deci, de un risc crescut de frauda.”

Asadar, bancile considerau ca tranzactiile cross-border sunt profitabile si trebuie incurajate. Se asteptau doar anumite reglementari care sa asigure lupta impotriva fraudei, aceasta fiind teama tuturor in privinta cross-border. Din luna august, insa, a trecut jumatate de an, iar reglementarile au intarziat sa apara.

Pozitia RomCard este tot pro cross-border: „sustin ideea de a face cross-border pe baza unui ICA (n.r. daca, de exemplu, vrei sa faci acceptare in SUA iar tu te afli in Romania, organizatiile internationale, iti aloca un ID in baza caruia poti face acceptare. Obtinerea acestui ID este destul de scumpa, putand ajunge chiar la valori de 50 de mii de Euro), dar nu este o solutie sa platesti o astfel de licenta pentru fiecare tara in parte, ci mai degraba, ar trebui sa se gaseasca o formula prin care sa ti se poata atribui un ID pentru o intreaga regiune (pentru toata Europa, de exemplu)”, afirma, in luna iunie 2005, Marin Mitroi (RomCard). Pozitia lui privind cross-border-ul este si in prezent, neschimbata: „sper ca aderarea la UE sa ne aduca si noua aceeasi libertate de care se bucura statele Uniunii.”

Madalin Matica (DotCommerce) afirma ca „tranzactiile cross-border sunt dorite de banci. Ele au vazut imensul potential financiar al acestora. Exista, insa, doua politici diferite la nivelul organizatiilor emitente internationale: una din ele este de acord cu cross-border-ul deoarece Romania apare pe harta lor ca fiind in Europa (Europa, UE, transfrontaliere, globalizare). Cealalta il descurajeaza deoarece suntem inca (pana in 2007) in zona CEMEA. Chiar daca ne place sau nu, politicile organizatiilor sunt litera de lege in comertul electronic. Putem cere, argumenta sau incerca sa le modificam optica - iar noi facem zilnic acest lucru, aducandu-le uneori la exasperare – dar toata piata se supune lor. DotCommerce nu a violat niciodata prevederile Visa sau MasterCard si acest lucru este certificat, tiparit, semnat si stampilat. Lumea, insa, nu intelege ce inseamna cross-border si, din aceasta necunoastere, au aparut tot felul de stupizenii. Am auzit variante precum: nu ai voie sa trimiti produse catre cetateni din alta tara, nu ai voie sa expediezi din alta tara etc. Traim in epoca globalizarii, nu a tribalizarii. Personal, cred ca magazinele din Romania ar trebui sa se extinda cel putin regional si cross-border-ul ar trebui scos din limbajul tuturor, nu numai al bancilor sau organizatiilor emitente de carduri. SUA, Canada, Europa de Vest nu cunosc aceasta prevedere sau au creat metode legale de a accepta comercianti din afara tarii. Nu este corect sa impui in Romania o restrictie pe care vecinii tai nu o au. DotCommerce poate aduce sume impresionante la procesare prin bancile din Romania. Conturi clare, legale, de low risk.”

DOUA LA PRIMARIE, DOUA LA PREFECTURA…
Avand in vedere conditiile date, respectiv scaderea tranzactiilor efectuate prin banci romanesti, ne-am pus – evident – intrebarea ce se va intampla cu e-commerce-ul romanesc? Va creste? Va scadea? Greu de spus. Dar nu atat din prisma faptului ca orice presupunere include o marja de eroare, cat pentru faptul ca nu toti jucatorii imbratiseaza cifra raportata de RomCard ca bilant al anului 2005. Iar daca nu exista o unanimitate asupra premisei, este cu atat mai dificil sa se emita previziuni. Pentru simplul fapt ca cifra de referinta difera, iar in functie de acest aspect pentru unii piata creste, pentru altii scade… Nu se pune problema contestarii veridicitatii cifrei date publicitatii de RomCard. Doar ca fiecare jucator are propriile criterii de calculare: unii socotesc doar site-urile romanesti, altii doar tranzactiile efectuate prin anumite carduri, altii aduna tot ce au procesat ei pe parcursul unui an. Apoi, daca adunam si cotele de piata vehiculate de banci si procesatorii privati, ajungem la concluzia ca matematica nu e chiar o stiinta exacta si ca 100% nu mai inseamna 100 de unitati din 100… In octombrie 2005 s-a realizat un astfel de calcul. Concluzia: piata de e-commerce romaneasca era de 212%!!
In ce priveste numarul de site-uri inrolate de fiecare procesator, iar e cu cantec… DotCommerce raporteaza ca detine „peste 230 de magazine virtuale aflate in proprietatea unor companii, persoane juridice din Romania. Din acestea, circa 190 sunt functionale.” De cealalta parte, GeCAD ePayment sustine ca detine „aprox. 300 de contracte semnate cu comerciantii, doar ca nu toate site-urile sunt functionale in prezent.” La un calcul simplu, ajungem la aprox. 530 de magazine virtuale din 500, cate se vehiculeaza ca numar real. Atentie! Nu am pus la socoteala nici una din cele patru banci care, cu siguranta, au si ele portofoliul lor… Daca am solicita aceste informatii, probabil ca am ajunge la un numar de site-uri procesate dublu fata de numarul existent, de fapt.

Revenind la bilantul RomCard, Madalin Matica (DotCommerce) afirma: „cifra de 44 de milioane USD nu este exacta. Cea de 65 de milioane este mai aproape de adevar. Probabil ca cifra dvs. este data de tranzactiile procesate prin banci-acceptatoare din Romania si nu ia in calcul faptul ca DotCommerce ofera comerciantilor sai si posibilitatea de a procesa prin banci-acceptatoare din strainatate. Nu sunt putine firmele din Romania care au optat pentru banci straine in cazul cardurilor imposibil de procesat in tara, dar pe care DotCommerce le accepta: American Express, JCB, Dinners, Discover. Din aceste volume, potrivit datelor pe care le detinem, circa 21 de milioane USD au fost generate de magazine virtuale din Romania catre cumparatori din Romania. Restul sunt magazine virtuale apartinand unor companii nationale, dar care livreaza din afara tarii catre cetateni romani din diaspora sau catre straini. Ne mandrim cu faptul ca prin gateway-ul DotCommerce au trecut peste 65% din totalul acestor tranzactii.”

De cealalta parte, Cristian Badea (GeCAD ePayment) face referire la tranzactiile efectuate prin site-uri romanesti care „au generat sub 10 milioane Euro. De la numarul mare de tranzactii de pana in luna august 2005, in septembrie s-au inregistrat doar 200 de tranzactii pe zi, ceea ce este extrem de putin. Din acestea, insa, GeCAD ePayment a procesat aprox. 130 de tranzactii, ceea ce inseamna 65% din total.”

Cauzele numarului mic de tranzactii in comertul electronic romanesc tin, in primul rand, de „lipsa de promovare si de educare a romanilor in ce priveste plata prin card”, este de parere Cristian Badea (GeCAD ePayment). „Sunt foarte multi romani care utilizeaza cardurile doar la bancomat, in perioada avansului si a lichidarii salariale. Asadar, primul pas in dezvoltarea pietei de comert electronic consta in incurajarea romanilor de a folosi cardul cat mai des, nu numai la bancomat ci si la POS sau in supermarket-uri. Si cred ca aici ar trebui sa se implice mai mult bancile. De asemenea, sunt foarte multi cei care nici macar nu stiu ca in Romania se face comert electronic. O parte din cei care stiu sunt speriati (unii, pe buna dreptate) de frauda. Cautand subiecte senzationale, presa da o amploare exagerata fraudelor, ca si cand e-commerce-ul este o industrie creata numai pentru hackeri…”

In ce priveste evolutia comertului electronic in 2006, parerile sunt impartite. Cristian Badea (GeCAD ePayment) considera ca „din punct de vedere al magazinelor, anul 2006 nu cred ca va aduce o evolutie spectaculoasa; nu cred ca va creste semnificativ numarul acestora, dar magazinele existente isi vor consolida pozitia in piata. Vor incepe sa isi fidelizeze clientii pentru a le castiga increderea si pentru a-i determina sa cumpere din ce in ce mai mult.”
Madalin Matica (DotCommerce) este de parere, insa, ca „e-commerce-ul romanesc este un succes si creste constant si viguros. Cresterile sunt clare, evidente, masurabile. Numarul magazinelor virtuale este in crestere, numarul cumparatorilor la fel, serviciile oferite    s-au diversificat, livrarile se anunta mai bune si mai rapide. Cred ca anul 2006 va fi plin de realizari si de evenimente importante pozitive. Nu exista nici un semn de regres sau de temperare a cresterilor.”

PRODUSELE VANDUTE IN COMERTUL ELECTRONIC ROMANESC IN 2005. DATE PRIVIND FRAUDA
Exceptand diversele opinii ale jucatorilor asupra cotelor de piata sau asupra cifrelor rezultate din comertul electronic, cert este ca – fie ca sunt mai mici, fie ca sunt mai mari – aceste cifre au rezultat din vanzarea unor produse sau servicii. Ce au vandut, deci, magazinele virtuale romanesti?

Potrivit DotCommerce, din punct de vedere al sumelor procesate, castigatorii sunt companiile de IT&C de genul eMag, Best Computers s.a.m.d. Din prisma numarului de tranzactii pe zi, castigatoare sunt site-urile de servicii precum cele oferite de NetBridge, Neogen, servicii de hosting, abonamente etc. De asemenea, se ridica rapid magazinele de carte, DVD, muzica, telefoane mobile si electrocasnice. In 2006, Madalin Matica este de parere ca vor avea succes magazinele de cadouri, haine si lenjerie, parfumuri si obiecte de lux.
Din punct de vedere al magazinelor inrolate la GeCAD ePayment, pe primul loc se afla site-urile care ofera servicii online de acces la continut, unde sumele nu sunt foarte mari, dar se compenseaza prin volumele de tranzactionari. Pe locul al doilea sunt situate magazinele care vand componente de calculator, unde majoritatea tranzactiilor sunt efectuate de romani cu carduri romanesti. Pe locul trei, in topul vanzarilor, sunt cartile. In mod paradoxal, cartea romaneasca este cumparata mai bine de romanii din strainatate decat de conationalii nostri. Pe locurile patru si cinci se afla telefoanele mobile si electrocasnicele.

In ceea ce priveste frauda, potrivit lui Cristian Badea, tentativele pe site-urile inrolate de GeCAD ePayment sunt, in medie, sub 5% „dar cu charge-back-uri zero pana in luna decembrie, de exemplu”. El adauga ca „tentativele de frauda difera in functie de tipul afacerii. Este foarte putin probabil ca cineva sa incerce fraudarea unui abonament la o publicatie. Insa exista si produse sau servicii asupra carora tentatia este mare. In aceasta categorie, pe primul loc se afla cartelele telefonice preplatite, mai ales ca ele sunt livrate electronic. Odata transmis codul de reincarcare pe e-mail, acesta poate fi folosit si, astfel, creditul consumat. Pe locul doi se afla telefoanele mobile in topul produselor care inregistreaza multe tentative de frauda.

GeCAD ePayment foloseste, insa, aprox. 800 de instrumente pentru identificarea tentativelor de frauda, iar securitatea se realizeaza pe doua niveluri: unul automat si altul manual. Prin nivelul automat, fiecare comanda primeste un punctaj in functie de criterii prestabilite. Dar acestea sunt verificate si manual de catre o echipa de 8 specialisti, intrucat modulele automate nu sunt intotdeauna “bullet-proof”. Avantajul major al unui integrator consta in faptul ca poate urmari usor tentativele de frauda. Si va dau un exemplu: daca un client intra pe twister.ro si incearca sa cumpere un laptop dar primeste mesajul “insufficient funds”, dupa care se duce pe caro.ro si nu mai vrea un laptop, ci un hard-disk, deja ne punem semne de intrebare. Ideea e ca noi il putem urmari si putem vedea pe unde s-a “plimbat” inainte de plasarea comenzii.”

Madalin Matica (DotCommerce) apreciaza ca „nivelul de frauda este in parametrii normali, adica sub 1%. Noi nu credem in zero fraude sau zero probleme. Acestea sunt niste miracole pe care le-am avut doar cand nu lansasem serviciul si nu procesam nimic. Cine nu munceste, nu greseste. Probleme sunt, au fost si vor fi, dar exista metode specifice de lupta, prevenire si detectie a acestora. Nici un comerciant DotCommerce nu a suferit vreo pierdere nejustificata pana in acest moment. Daca, insa, au uitat sa livreze sau au livrat gresit, au suportat pierderea si si-au asumat-o. In plus fata de concurenta, DotCommerce are cateva avantaje: accesul la sistemul AVS (Address Verification System) – suntem singurii care avem acest sistem, imprumutat de la colegii nostri din SUA si Europa de Vest pentru order-ele venite din America de Nord, Europa de Vest, Japonia, Australia etc.; accesul la bazele de black-list in timp real, baze de date exhaustive la nivelul Romaniei; un sistem online de CRM.”

CE GANDURI AU PROCESATORII PENTRU PROMOVAREA PIETEI IN 2006?
Conform principiilor economice, orice industrie trebuie promovata constant. Cei doi mari procesatori ai pietei romanesti de comert electronic au planuri importante in 2006.

Potrivit lui Madalin Matica, „compania DotCommerce a generat in anul 2005 peste 5.000 de articole despre comertul electronic, a sponsorizat o serie de evenimente, a participat la nenumarate emisiuni radio si TV, avand in proportie de 80% un discurs pro-industrie. Pentru 2006, avem angajate – pana in acest moment – un numar de 12 conferinte la care vom fi sponsori. Politica noastra a fost si este pro-activa, nu doar pro-declarativa. Am fost mandri de rolul nostru in educarea pietei in ultimii doi ani si suntem decisi sa nu ne abandonam viziunea asupra acestei industrii in plina dezvoltare.”

Cristian Badea afirma, de asemenea, ca „promovarea pietei a constituit pentru GeCAD ePayment un interes major. In anul 2005, in cadrul unei emisiuni de la Radio Mix FM, am avut constant invitati comercianti care isi prezentau afacerea si problemele intampinate de ei, fiind deci studii de caz in scopul educarii industriei. Anul acesta avem in proiect o emisiune TV care sa se adreseze atat celor care vor sa cumpere de pe Internet, cat si celor care vor sa vanda pe Internet, prin care sa explicam cum decurg aceste procese sau cum functioneaza comertul electronic.”

CONCLUZII
Anul 2005 a fost un an efervescent in comertul electronic romanesc. A fost anul in care s-au inregistrat cele mai mari cresteri de la introducerea standardului 3D Secure incoace. Chiar daca s-au vehiculat diverse zvonuri mai mult sau mai putin verosimile. Odata cu cresterea constanta a numarului de magazine virtuale, stimularea platilor online prin proiectele statului roman si, nu in ultimul rand, implicarea primei banci din Romania in promovarea pietei, anul 2006 se prefigureaza a avea succes. Poate vom excela si noi, in sfarsit, macar intr-o industrie! Mai ales ca am fost privilegiati in intreaga Europa, cand organizatiile internationale emitente de carduri au hotarat sa implementeze standardul 3D Secure, in primul rand in Romania. Dar daca tot suntem pionieri in 3D Secure, ce-aveti, domne’, cu cross-border-ul?